Sfârșit
7/15/20261 min read


Sfârșit
Plutesc spre Infern, așteptând mântuirea.
Chipul îmi e înfricoșat,
Mă-nfrupt din uimire.
Și-n cale-mi ard îngeri de-atâta durere,
Vreau să mă lupt dar nu am putere.
Rămân încremenit, înmărmurit..
Așteptând eternul să treacă,
Un rug aprins îmi arde trupul,
Și parcă, doar cuvântul rămâne răstignit.
Infernul în infinit..
Tu nu ești aici, am fost pedepsit.
Contact
Scrie-mi orice gând sau întrebare
Email:
PoetryByEliza © 2026. All rights reserved.